Cine ştie unde-i „R”?

Sper să se şi vadă cum trebuie acest clip. Apare în el subsemnata, prinţesa mea de 3 ani şi 7 luni şi Cărticica cu sunete, primită de pe site-ul Jucării Vorbăreţe.

Ne-am distrat tare bine cu aceste activităţi. Prin joacă am descoperit multe despre ai mei copii. Acum, mă joc cu fetiţa şi cu sunetul „R”.

Mă amuz teribil când ea se satură să mă audă pe mine cerându-i să repete cuvintele şi îmi trânteşte următoarea replică:

„-Mami, mai bine zi tu. Îl zici mai bine ca mine!”

Sau se uită la mine, îşi duce mâinile la ochi şi refuză să mai zică. Şi chiar nu am insistat pe această situaţie. Cred că este doar o perioadă şi că se va corecta în timp. Dar de ce să nu exersez şi eu acasă cu ea?!

Cine ştie unde-i „R”?

Râu răţuşcă rămurică, Rică nu ştia să zică, râu răţuşcă rămurică!

Cine nu cunoaşte celebra afirmaţie?!

Cred că în această propoziţie s-au strâns toate sunetele „R”. De aceea atunci când o repet fetiţei, mă întreabă unde-i „lâul cu laţă”.

Când apelăm la logoped?

Înainte de vă oferi un răspuns, poate vă ajută aceste sfaturi venite de la un specialist.

Apoi, am căutat informaţii online despre acest aspect. Şi se pare că răspunsul la întrebarea de mai sus nu este atât de simplu.

Deoarece fiecare copil este unic, are propriul ritm de dezvoltare, este necesară o observare înainte de a se oferi un răspuns. Chiar sunt mai multe etape care ar trebui parcurse. Evaluare logopedică în etape este cea care te poate ajuta să identifici mai repede soluţiile.

Totuşi, ca să ajungi să te gândeşti la un logoped, copilul ar trebui să aibă măcar trei ani jumate, un vocabular restrâns şi dificultăţi în exprimare coerentă. Ştiu sigur că fiecare părinte simte când ceva are nevoie de îmbunătăţire.

Da, aceasta nu este o situaţie care să fie văzută ca pe ceva imperativ de ameliorat. Însă, cu toţii am fost copii şi ar trebui să ştim cum sunt priviţi copiii diferiţi într-o comunitate. La şcoală sau la grădiniţă, de către ceilalţi copii.

Ce fac eu acum?

Am această minunată cărticică cu sunete şi în fiecare zi o răsfoim. Avem indicaţii de lucru. Şi ce îmi place cel mai mult, este că îmi oferă mână liberă asupra prezentării situaţiei. Cum se observă şi în filmuleţul de mai sus, mai întâi am dezvoltatul ţinuta „ursuleţului”. Apoi am prezentat cuvintele pe care le zice acesta. Dar cu raţele a fost mai distractiv. Numai nume cu „R” nu alegea prinţesa mea. Am căzut de acord că la jumate din raţe le dă ce nume vrea ea şi cealaltă jumate trebuie să aibă sunetul „R”. Aşa că, vom reveni la ele 😉

Voi căuta mai multe materiale, voi începe să mă strâmb în oglindă cu prinţesa mea şi ne vom distra tare. Aşa, poate se prinde „R”-ul că este căutat şi se prezintă la raport.

Să vedeţi voi ce ajutor am în băiat. Cum se chinuie el să-i explice ce şi cum. Cum încearcă să-i aranjeze buzele şi limba lui sor-sa. Ca să poată pronunţa cum trebuie.

Momente bune de adăugat în albumul vieţii de mămică!

Aveţi cumva ceva sfaturi sau întâmplări de povestit legate de sunetele bucuclaşe?

46 Comments on “Cine ştie unde-i „R”?”

  1. Foarte important. Fiul meu e auzitor, dar a vorbit greșit. Am acceptat sa mergem la logopedie câteva 6 luni.
    Fiul meu vorbește foarte bine.
    Eu sunt mama lui surdomuta.
    Sacrific și caut cartea bună.
    Foarte frumos articol dvs! Urmez cu drag articole!

    1. Mă înclin în faţa dvs. 🙂 Sunteţi o persoană deosebită şi mă simt onorată că aţi ales să îmi urmăriţi munca. Vă mulţumesc!
      Vă doresc numai bine şi putere în tot ce faceţi!

  2. Felicitări pentru implicare si răbdare…copii sunt totul..mai presus de toate lucrurile…O sa descopăr si eu aceste lucruri..are 8 luni..Numai este mult..frumos articol

  3. La 2 luni fetita mea scotea numai sunetul r. Intre timp l-a scos din pronuntie, impreuna cu l. Asa ca noi a trebuit sa o reinvatam sa pronunte si l. Inca ii mai atragem atentia sa spuna corect „lapte”, de exemplu. Zice „Razvan” si pronuntam litera corect in cuvinte in lb. engleza, dar in rest, greu…
    O sa comand si eu cartea cu sunete, am vazut ca are jocuri faine, pe care le putem folosi la gradinita noastra de acasa.

    1. Ce chestie! Totul ţine de fiecare copil. Mă bucur că aveţi răbdarea necesară să îi oferiţi informaţii suplimentare 😉
      Jocurile din carte sunt tare frumoase şi utile. Au nevoie doar de persoane care să le aplice!

  4. Felicitari pentru rabdare. In aceasta postura o sa fiu si eu peste ceva timp, dar sa speram ca va reusi sa pronunte cat de cat R -ul.

  5. Doamne, cât de drăgălaşă e. Felicitări pentru implicare şi răbdare. Eşti o mămică super. Cu siguranţă veţi ajunge să propunţaţi mult aşteptatul R, în curând. Cu perseverenţă şi exerciţii, totul e posibil.

    1. Mulţumesc tare mult pentru cuvintele frumoase. Uneori timpul îşi face singur treaba şi le aşează el cum ştie mai bine. Oricât am insista noi!

    1. Mulţumesc mult! Carte este tare utilă şi ne ajută să ne jucăm şi altfel…. nu tot cu păpuşi, lego sau alte cele.

  6. Eu si acum am probleme in pronuntarea literei R :)) I know. Ciudat. Parca mi se incolaceste limba,mai ales cand exista in aceeasi structură și L si R

    1. Oooo, la adulţi e alta buba! No avem parte de influenţe de tot felul. Uneori pocind fără să vrem cuvinte sau expresii. Ne-ar trebui alt gen de specialist 😉

  7. E ceva normal ca un copil sa aiba probleme cu sunetele, acestea se remediaza in timp, uneori e nevoie de interventia logopedului, dar cred ca fiecare parinte ar trebui sa isi dea seama cand e nevoie de asta.

  8. Fetita mea n-a avut probleme legate de pronuntarea acestei litere, dar pocea cuvintele mai greoaie si mie-mi placea atat de mult s-o aud, incat cu greu m-am hotarat s-o corectez. Spunea spilitor, bunet, papuie, ba chiar inventa cuvinte, lai era floare.

    1. Ştiu cum este. Şi eu încă mă gândes dacă să insist sau nu. Dar, până la urmă, aceste jocuri nu fac decât să ne ofere timp de calitate petrecut împreună!

  9. Eric este bilingv si atunci pronuntia lui este mai mult decat haioasa (ca sa nu zic ca amesteca cuvintele de iese salata de fructe!). Mai nou, problema avem cu versul „vorbeste”, cand se grabeste si nu isi controleaza vorbirea, spune „bobeste”, apoi brusc face ochii mari si repeta incet „vobeste, voveste vorbeste”… Are 3 ani si 2 luni.

    1. Este aproape de-o seamă cu prinţesa mea 😉 Dar cred că lui îi este mai greu. Sigur va fi bine, la aşa mămică care să-i arate ce şi cum… Te pup!

  10. Sunt așa drăgălase poveștile de acest gen. Eu nu am avut probleme cu „R”-ul în copilările, dar am avut cu „C”-ul de la începutul cuvintelor. Nu știu dacă mă alintam sau chiar aveam o dificultate în acest sens, dar în timp „papac” a ajuns să fie și „capac” :))

  11. Hi hi. Articol pentru mine! Eu vorbesc cu R și când ești mic, este jenant. Ai mei nu au făcut nimic ca să corecteze, dar cred că fiecare e unic în felul lui. Am un avantaj : mă ajută când vorbesc în franceză :))

    1. Cred ca suna tare bine <3 Prea putina lumea acorda atentie vorbitului corect. De aceea suntem atat de diferiti. Ceea ce e bine pana la un anumit punct 🙂

  12. Am avut si eu o problema asemanatoare, eram ss-ita… :)) Si acum sunt, dar mai putin. Cateva exercitii de dictie m-au ajutat mult însa. Recomandabil articolul tau, pupici si printesei!

    1. Multumim pentru apreciere 😉 Da, sanatatea este cea mai importanta. Acum avem timp si rabdare sa ne ocupam si de alte aspecte 😉

  13. Io-s topită după „alte, malte, palte” deci nu mai pot de drag. Eu zic că-l va prinde pe r-ul buclucaş din mers, nici nu-ţi vei da seama când va începe să-l pronunţe.

    1. Şi eu sunt topită…. mie nici nu-mi vine să insist prea tare. Dar parcă nici aşa nu e ok, gândindu-mă la intrarea în colectivitate. Sunt sigură că va fi bine până la urmă 😉

Părerea ta contează pentru mine!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.