Am ajuns și la acest subiect delicat. De actualitate. Dureros. Ce înțelege un copil din tehnologie?
Viața ne este uneori invadată de termene ca tehnologie, digital, generația 2.0 și tot așa. Multe persoane nici nu știu cum să le deslușească sau cum să le integreze în situația lor. Și este și mai greu când ești un părinte ce a crescut fără atâtea opțiuni și acum trebuie să gestioneze nevoile propriului copil… ce implică și tehnologia.
Tehnologia nu înseamnă doar socializare online sau jocuri!
Te rog nu îți lăsa copilul să creadă că dacă se joacă pe telefon/tabletă sau are conturi pe rețelele de socializare este la curent cu ceea ce înseamnă tehnologia!
Și dacă totuși crede acest lucru, întreabă-ți copilul dacă știe crea un fișier Word sau o prezentare în Power Point. Prezintă-i toate beneficiile accesului la tehnologie. Nu doar partea ce se leagă de entertaiment!
Ce învață copilul de pe YouTube?
Sunt atâtea lucruri noi și atâtea de explorat, încât dacă nu ai timp să le parcurgi împreună cu copilul tău, vei fi depășit. Și bazele se pun de la vârste fragede!
Internetul: Împachetat frumos afară, Periculos înăuntru
Ce înțelege un copil din tehnologie?
Ție ți-a explicat cineva ce înseamnă tehnologia? Ți-a prezentat cineva avantajele și dezavantajele?
Toate aceste întrebări le am de ceva timp în gând. Și am avut ocazia să particip la un atelier gratuit susținut de Cristina Oțel în cadrul evenimentelor Smart Parents via Orange România.
Întâlnire ce m-a pus și mai tare pe gânduri.
În primul rând datorită numărului mic de oameni ce s-au prezentat la atelier. Asta în condițiile în care interesul către gestionarea telefonului și a tabletei copilului este tot mai mare.
Și în al doilea rând din cauza propriilor ”lupte” ce le duc cu ai mei copii.
Iar aceste statistici aflate la atelier sunt alarmante:
- 48% dintre copiii cu vârste între 12 și 17 ani petrec peste 6 ore online, în cazul unei zile libere.
- 96% dintre aceștia declară că accesează Internetul folosind telefonul mobil smart.
Organizația Mondială a Sănătății a emis primele recomandări referitoare la timpul petrecut în fața ecranelor de către copiii sub 5 ani. Conform acestora, până la vârsta de 2 ani copiii nu trebuie expuși ecranelor digitale.
studiu publicat de Organizația Salvați Copiii România în luna februarie 2019.
Tehnologia ar trebui să ajute
Doar d-aia a pătruns atât de mult în viețile noastre. Și atunci de ce nu ne ajută când vine vorba de propriul copil?!
Fiindcă noi suntem cei care gândesc!
Depinde de fiecare în parte cum gestionează orice situație. Cum zicea Cristina la un moment dat, că în cadrul unor ateliere susținute în alte orașe, părinților nu le-a căzut tocmai bine când au realizat că mare parte din vină le aparține. Că au realizat că ei au generat și susținut nevoia copilului de telefon/tabletă.
Știi care-i șocul cel mai mare?!
Copilul nici nu are nevoie de gadgeturi. Are nevoie de contact cu lumea reală, de joacă în lumea reală, de prieteni în lumea reală!!!!
Gadgeturile și aplicațiile pot fi de mare folos. Asta dacă sunt folosite cu măsură. Dependențele nu sunt bune, indiferent de ce natură sunt acestea.
Însă nici un gadget nu poate învăța copilul să se descurce în lumea reală!
Eu, copiii mei, telefoanele
Acum să îți zic cum e situația la mine în ”ogradă”.
Le-am oferit copiilor telefon la vârsta de 8 ani, respectiv 4 ani. Până atunci nu au avut telefoanele lor. Cu tableta nu s-au înțeles, adică au spart două în decurs de 30 de zile și atunci am zis că nu are sens să merg în acea direcție.
Băiatul de 8 ani a primit un smartphone cu cartelă&număr și fetița de 4 ani a primit un telefon mai pentru capacitatea ei de a înțelege cum stă treaba cu acesta.
În primă fază le-am instalat eu câte un joc ce se poate juca offline. Și foloseau telefonul foarte rar. Cam la câteva săptămâni. Apoi au prins gustul Wi-Fi. Și după ce au învățat să își instaleze singuri jocuri, atunci a început buba. Căci erau jocuri ce se jucau doar online sau în mod arcade.
Și nevoia băiatului de jocuri nu se pupa cu școala&teme. Așa că, am trecut la reguli… stricte. În cursul săptămânii nu are acces la telefon. Vineri, sâmbătă, duminică – câte 3 ore pe zi cu pauze de minim 15 minute.
A mers cum a mers. Până când am scos Wi-Fi-ul. Deoarece a ajuns să aibă 18 jocuri pe telefon și unele ce rulau reclame pentru a câștiga nu știu ce bonusuri. Așa că, au început replicile…. Tu nu vrei ca eu să fiu fericit / Telefonul este viața mea / Tu nu te gândești la sănătatea mea emoțională ….. etc.
Dar nu am cedat!
Și am căutat ca în majoritatea cazurilor să le explic de ce nu este ok să se joace atât pe telefon. Căci mai au fost și mai vor fi cazuri când nu voi avea energia necesară pentru a explica 🙁
Și pe lângă faptul că nu am cedat, am început să caut alternative la jocurile de pe telefon. Adică, aplicații ce să îi permită să și creeze ceva. Ca să nu mai zic că i-am pomenit băiatului și de posibilitatea de a-și crea propriul joc cu ajutorul programării.
Acum sunt cumva împăcați cu ideea că nu mă pot păcăli și că telefonul nu îl vor avea la discreție.
Iar responsabilitatea mea este cea de a le oferi activități, atenție, timp de calitate, informații utile și dragoste necondiționată.
Mai vreau să îți zic să nu pui presiune asupra ta sau să te judeci prea aspru dacă copilul tău stă mult prea mult pe telefon sau tabletă. Se poate schimba situația, cu răbdare și ambiție.
Eu cred ca trebuie făcut un anumit program la copil cat sa stea pe telefon sau tableta,oricum statistica este în creștere alarmant.
Multe le punem in seama copiilor, dar de fapt noi trebuie sa ne organizam astfel incat sa putem fi prezenti langa ai nostri copii : (
Printre altele mai încape și câte un pic de tehnologie dar cu măsură.
Asa este… masura este totul!
Eu cred ca copilului meu,ca si oricariu copil ii plac jocurile de tot felul.Dar am vazut ca,daca eu nu ii spuneam sa .l mai inchida,nici nu mai isi amintea.De la acest lucru ma enervam si i.am pus restrictii si eu!Imi cere voie si stie ce are voie si ce nu!
E bine sa ii lasam sa experimenteze ca apoi sa putem sa le oferim limite 🙂