Roman mic pentru fetițele care cresc mari

Titlul articolului este în mare parte și titlul celei mai recente cărți publicate de Ioana Chicet-Macoveiciuc- Caietul. Roman mic pentru fetițele care cresc mari.

Ioana mereu m-a uimit și m-a liniștit și m-a ambiționat să-mi doresc mai mult de la mine ca părinte și ca om între oameni. Ioana pentru mine este o sursă de inspirație și un punct de reper când vine vorba de multe acțiuni.

Am reușit să citesc multe cărți ce-i poartă semnătura. Atât cărți speciale pentru copii, cât și cărți de suflet pentru copii în haine de adulți. Și am scris despre ele în aceste articole:

Și, pe lângă toate aceste minunate ”dovezi” fizice ale autoarei, mereu merg cu sete de informație pe site-ul ei, unde găsesc mai mult decât mă aștept. Mereu mă surprinde cu ceva și mereu am de învățat câte ceva. Fiindcă pot filtra informația și o pot modela pe ceea ce eu am și ceea ce eu trăiesc și ceea ce pot eu face pentru mine și cei din jur.

Caietul. Roman mic pentru fetițele care cresc mari

Descrierea oficială:

Mura e o fetiță isteață care observă că trupul, gândurile și emoțiile ei se schimbă pe măsură ce crește. Ca să nu-și pună părinții în situații delicate, Mura încredințează jurnalului ei cele mai arzătoare întrebări. Curând, găsește în paginile lui răspunsuri simpatice, informate, calde și liniștitoare scrise de mâna unui personaj misterios.

Ioana i-a dedicat acestei cărți și un articol pe site-ul ei, în care vei găsi și ”nota autorului” cum ar veni. Și vei găsi și cum a prins contur acest roman și ce a inspirat-o ⇒ Caietul, roman ilustrat pentru fetitele care cresc.

De cum am citit articolul despre carte, am și comandat cartea. Și am așteptat cu nerăbdare să ajungă, ca să o pot citit și eu, dar să le pot citi și alor mei copii. Eu am comandat de pe site-ul editurii, de aici.

De ce am eu nevoie de această carte?

Roman mic pentru fetițele care cresc mari desene din carte intrebari normale ale unui copil

Am o fetiță de 6 ani și un băiat de 10 ani, și mai mult ca sigur vei crede că voi citi în special fetiței cartea, nu?!

Ei bine, mai întâi am citit eu. Am devorat fiecare pagină, am asimilat fiecare emoție, am căutat în trecutul meu, am zâmbit și m-am bucurat că trăim alte vremuri. Vremuri în care copiii mei pot primi informații valoroase din mai multe surse. Eu fiind sursa principală, mă ajut de materiale la care ei să se poată întoarce și fără mine, dar care să să le ofere spațiul și sprijinul necesar.

Urmează să le citesc și copiilor. Pe rând. Ca să pot să le urmăresc reacțiile, ca să le pot oferi răspunsuri la întrebările ce vor veni după și sprijin când vor corela pasaje din viața Murei cu pasaje trăite de ei sub o formă asemănătoare. Ăsta-i farmecul în cărțile scrise de Ioana – sunt desprinse din realitate și adaptate astfel încât să facă realitatea una abordabilă și mai maleabilă (se poate îmbunătăți orice cu atitudinea potrivită!).

Fetița mea, chiar dacă are 6 ani, simt că are nevoie de asta. Are nevoie să afle încă o dată și din altă sursă, că e ok să fie altfel, că e ok să gândească altfel, că e ok să arate altfel, că este iubită pentru cine este!

Băiatul meu are nevoie de asta, ca să vadă că oricine poate avea frământări și că nu contează că e băiat sau fată. Că suntem ființe cu emoții și trăiri ce ne pot împinge la acțiuni ciudate. Că există soluții de gestionare a emoțiilor, cum este în cazul Murei, caietul cu de toate. Că există răspunsuri. Și că unele întrebări pot rămâne fără răspuns – cum este cazul misteriosului ” Dătător de răspunsuri” descoperit în carte.

Într-o societate în care rușinea de a vorbi despre sex cu copilul este la ea acasă, poate părintele are nevoie de instructaj. Cartea te pregătește, pe tine ca părinte, subtil, pentru astfel de discuții mai complexe, mai esențiale, mai necesare.

De la părinte pornește tot, știai asta, nu?!

  vegis.ro%20

Ce mi-a plăcut în carte?

  • Că Mura nu are vârstă. Adică, eu nu am găsit să se menționeze câți ani are. Așa, mai mulți copii pot să se identifice cu ea. Depinde de părinte să știe dacă această carte este potrivită acum pentru copilul său sau nu. Deși, cartea este una ce te poate pregăti din timp pentru ceea ce urmează.
  • Că răspunsurile la întrebările Murei sunt la subiect, fără deviere în alte direcții.
  • Că există o doză de mister. Așteptam să aflu cine oferă răspunsurile la întrebări, dar nu am aflat. Ceea ce mi-a plăcut. Și sunt sigură că le va rămâne și copiilor misterul în minte și că își vor aduce aminte de carte din această cauză.
  • Că sunt ilustrații superbe.
  • Că oferă soluții simple, în situații complexe.

 FELICITĂRI Ioana, pentru încă o carte înțeleaptă!

Cum ți se pare acest roman mic?

Ce alte materiale ne-ai recomanda spre citire?

33 Comments on “Roman mic pentru fetițele care cresc mari”

  1. Anul acesta am citit 3 carti ale Printesei Urbane. Mi-au placut in moduri diferite si de aceea le apreciez. Fiecare carte este o calatorie si nu regret niciun moment petrecut in compania lor. Mi-ar placea tare mult si acest mini roman.

    1. Cam asa sunt cartile scrise de Ioana. Sufiente pentru bazele unor discuitii importante cand e vorba de copii, si suficiente cat sa iti dea o stare de bine cand e vorba de romane pentru adulti!

  2. Wow! Trebuie sa iau și eu aceasta carte pentru nepoțica mea, chiar căutăm ieri cărți pe elefant.ro. super, mulțumiiim pentru articol, că de obicei super interesant și util. Pupici ❤️

  3. O carte de nelipsit din biblioteca unui părinte de copil mic. Nu am găsit multe care sa trateze acest subiect, cu siguranță ar fi utila, însă o voi citi eu prima

  4. Aceasta cate pare foarte utila, mai daca spui ca ofera solutii simple, in situatii complexe.Cred ca o sa am mare nevoie de ea. Am un baietel de aproape 5 ani si deja incep intrebarile acelea mai complicate.

    1. Multumesc mult pentru recomandare. Eu am si fetita, care este directa vizata cum s-ar zice, dar si baiat, ce poate cu usurinta sa invete din cartea aceasta ca este ok sa ai intrebari si framantari. Ca este ok sa simti ceea ce simti, doar sa le dai o forma pentru a le trimite in lume. Astfel incat lumea sa iti vada emotiile!

    1. Cred ca la fiecare carte este loc de mai bine, caci binele este relativ pentru fiecare in parte. Important este sa avem baza corecta de la care sa pornim, nu?!

Părerea ta contează pentru mine!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.