Da, știu. Scriu luni despre priveliștea de duminică dimineața și nici măcar nu am alergat… faină treabă, nu?!
După mai multe zile în care am simțit că haosul m-a găsit și nu vrea să-mi dea pace, ziua de duminică am zis că o voi petrece eu cu mine, mai pe relaxare și nu neaparat cu dorința de a face ceva anume. De aceea a și trecut ziua de duminică și nu am reușit să o suprind în imagini care neaparat să reflecte starea mea de spirit.
Timpul știu că nu este de partea mea, dar duminică parcă mi-a și forțat mâna… sau am forțat eu treburile astfel încât să găsesc un sens…
Măcar duminică dimineața am avut câteva momente de liniște, d-aia care inspiră și energizează. Momente care au fost bineînțeles cu floarea mea de sezon preferată – floare de liliac!
Apoi am revenit la haos și încă mă încăpățânez să-i domolesc prezența și intensitatea….
P.S. Se pune ca mișcare dacă am ”alergat” toată ziua pentru a organiza treburile?!
P.P.S. Priveliștea din sat a fost una de scurtă durată, deoarece am avut și alte drumuri de făcut, pe care din păcare nu le-am putut surprinde în imagini de împărtășit cu lumea….
Cat pot fi de frumoase florile de liliac.