În data de 14 iulie 2020 am participat la un eveniment aparte. Unul al cărui titlul te poate pune pe gânduri: ”Ajutăm și ne ajutăm”. De aceea m-am hotărât să scriu despre el pe blog și să te ajut să ajuți la rândul tău. Căci se poate contribui în fiecare zi din orice colț al lumii.
Pentru a avea sens articolul și ceea ce îmi doresc eu să transmit, vor fi două părți: cum ajutăm și cum ne ajutăm. Cumva corelate cu acțiunile evenimentului și cu ceea ce putem noi toți face.
Cum ajutăm?
Evenimentul a avut ca scop strângerea de fonduri pentru proiectul ”Casa de lângă spital” din Oradea. Proiectul este realizabil cu ajutorul eforturilor depuse de oamenii din spatele Asociației lumea lui Iannis.
Mai exact, asociația pune la dispoziția pacienților oncologici și însoțitorilor -după caz, una dintre cele trei locații pentru cazare pe parcursul tratamentelor sau investigațiilor ce se desfășoară la Spitalul sau Centrul Oncologic din Oradea.
Cele trei locații sunt administrate din fondurile asociației, adică din donații și fonduri strânse de membri după puterile fiecăruia. În cadrul evenimentului din 14 iulie, Alina Bulzan – voluntar al asociației și inițiator&organizator al evenimentului, am descoperit încă o dată provocările oamenilor ce vor să aducă o schimbare în bine și un sprijin pentru cei aflați în situații grele.
Ce se fac cu banii strânși:
- se achită cheltuielile lunare de funcționare a celor trei locații, suma care se ridică undeva la 5000 RON lunar.
- se achită servicii de curățenie – din luna septembrie se impune încheierea unui contract cu o firmă de specialitate.
- se achită lucruri urgente pentru pacienti
- mai sunt de achitat manopera pentru dulapuri și cheltuielile pentru site. În total manopera plus domeniu ar fi cam 2500 RON.
- se cumpă cele necesare atunci când donațiile nu sunt suficiente.
Poți ajuta și tu → poți dona bani în unul din conturile Asociației Lumea lui Iannis:
EUR- RO74CARP005001202115EU01, PATRIA BANK / SWIFT CARPRO22
RON- RO61INGB0000999908950682, ING BANK / SWIFT INGROBU
Cum ne ajutăm?
Tot în cadrul evenimentului, psiholog Sofia Laza a avut un discurs interactiv despre valori și stabilirea acestora în contextul special al vremurilor trăite. Au fost momente pline de ahauri și de trezire a simțurilor. Modul în care a abordat această temă și naturalețea cu care au venit conștientizările, m-au făcut să regret că nu a durat mai mult evenimentul. Aș mai fi ascultat, căci sunt multe de descoperit.
Și sunt tare curioasă dacă tu consideri sănătatea o valoare. Căci de la acest aspect au pornit multe idei și interacțiune între participanții la eveniment. Aici am descoperit cum ne ajutăm dacă ne cunoaște valorile și scopul a ceea ce facem.
Remus Toderici a fost prezent la eveniment și ne-a arătat încă o dată cât de speciale sunt lucrările din expoziția ”Frumusețea curajului”. Aceste lucrări redau frumusețea doamnelor ce au luptat cu cancerul. Până la urmă, psihicul ajută enorm de mult în lupta cu boala. Și orice prezentare a luptei, orice prezentare a vulnerabilității, poate fi semn de curaj, ce noi să îl învidiem- nu să îl judecăm.
Foarte multe persoane ascund faptul că sunt sau au fost bolnavi. Ca și cum asta ar fi o rușine. Din păcate societatea nu-i ajută când vine vorba de creștere a moralului. Și pot înțelege de ce se ascund. Doar că ne-am face tuturor o favoare dacă ne-am schimba mentalitatea. Ne-am ajuta și mai mult dacă i-am ajuta și pe cei din jurul nostru.
Îți mulțumesc Remus pentru lecția de curaj, sensibilitate și ambiție ce mi-ai dat-o!
Îți mulțumesc Sofia pentru împărtășirea înțelepciunii tale cu noi!
Îți mulțumesc Alina pentru determinarea de care ai dat dovadă!
Îți mulțumesc Mădălina pentru perseverența și răbdare ce o ai cu toți oamenii ce ajung în contact cu tine!
Foarte frumoasa initiativa!
Cu siguranta ne ajutam pe noi ajutand pe altcineva si mereu am crezut in puterea binelui. Stiu despre Casa de langa spital si despre demersurile acestor oameni frumosi si apreciez enorm ceea ce fac, pentru ca am avut multe cazuri de cancer in familie, care s-au sfarsit tragic.
Offf… imi pare enorm de rau pentru greutatile care ai trecut!
Mi se zbarleste pielea pe mine cand aud de cancer. Bunicul meu a murit de cancer. Mama bunicii mele a murit de cancer. Fratele mamei are/a avut cancer… Insa cel mai tare ma deprima aspectul acestor pesoane. Pur si simplu ma blocheaza si nu mai pot gandi. Pesonal nu am forta sa ma implic in acest tip de evenimente.
Va doresc multe reusite cu acest proiect.
Sa stii ca am obervat ca este greu psihic pentru om sa duca si sa treaca prin astfel de situatii : (
Clar Da! Schimbarea incepe de la noi. Trist este faptul ca oamenii trebuie sa doneze pentru construirea unui spital, că statul stă si doarme, isi face simtita prezenta doar la alegeri.
Offf… si acolo este de donat intelepciune si rabdare pentru oamenii care nu vad ce se intampla si ca noi suntem in masura sa schimbam lucrurile!
Da, mie viata mi-a arata ca atunci cand daruiesc din toata inima, cand ajut neconditionat, binele facut mi se va intoarce. Nu din acelasi loc, nu de la aceeasi persoana, dar primesc si eu portia mea de bine, cand fac bine in jurul meu.
Exact asa si mie!
Felicitări pentru tot ceea ce faceți!
Sa fie intr-un ceas bun!
Foarte frumoasa initiativa, as vrea sa vad mai des asa ceva. Si eu donez mereu pentru cauze de genul asta.
Multumesc in numele Alinei pentru apreciere. Cred ca fiecare actiune are momentul sau : )