Am fost, am văzut, mi-a plăcut. Ramon – Filmul ce binedispune și încarcă bateriile cu optimism și simplitate. Așa aș descrie eu acest film.
Am văzut când s-a lansat, dar nu pot zice că mi-am dorit extraordinar de mult să merg să îl văd. Dar așa s-a nimerit ca ieșirea la film cu mămicile dintr-un grup creat de Ioana Orzan să ne adune în aceeași sală vizionând filmul Ramon.
Trailerul filmului este acesta:
Acum că am văzut filmul, mă uit cu drag și zâmbet pe buze și la trailer.
Ramon – Filmul ce binedispune
O comedie ce a reușit să croșeteze o poveste modernă cu modele inspirate din viața reală. Prea ne luăm în serios și prea exagerăm unele situații și contexte doar de dragul de a ne băga noi în seamă – și tocmai de aceea filmul acesta mi se pare o pauză binevenită de la toate dramele văzute și auzite, cerându-ne parcă să gândim și să acționăm simplu. Cât de greu poate fi?!
Fără fomfleuri, fără diluare excesivă a scenelor, fără să simt că am pierdut ceva din poveste sau că este forțată perspectiva. A FOST GENIAL FILMUL!
A fost ceea ce aveam nevoie într-o seară de luni. A fost un film ce a scos multe râsete – unele aproape că au dus la lacrimi. Au fost muuulte replici ce mi-au uns sufletul și descrețit fruntea.
Și este foarte ciudat să fie așa, nu?! Ei bine, totul ține de așteptări. Și eu m-am așteptat să mă simt bine. Pentru că nu am mers la film să critic actorii sau povestea – și îți mărturisesc că toți, da` toți actorii au fost jos pălăria.
Ce o să țin minte legat de acest film?
Seninătatea și naivitatea și optimismul lui Ramon aka Pavel Bartoș. Mi-a plăcut enorm de mult și cum a jucat, și ce a jucat, și ce a creat … uite că și acum am zâmbetul pe buze când mă gândesc la el.
Ritmul acțiunii. Nici prea repede, nici prea încet.
Detaliile. Nici prea multe, nici prea puține. Nici cu mult istoric astfel încât să ai context solid, dar nici să simți lipsa unor anumite elemente din poveste. Frigiderul plin cu verdețuri, pateul pisicii, jocul de table în secția de poliție, Ramon cu ”a mut”, mersul pe bicicletă în București, vărul ce-l știu din vacanțele din 1-4, yoga, viața de noapte în București, omenia în locuri neașteptate…..
Personajele. De la Ramon, la ”echipa de filmare” de la început, la prietenii lui Ramon, la vărul lui Ramon, la Gărgărița vegană, la polițiști, la Sonia. Fiecărui personaj i s-a potrivit rolul, i s-a potrivit replicile, TOT! Și modul în care actorii au jucat …. FELICITĂRI! FELICITĂRI! FELICITĂRI!
REPLICILE! Nu mă mai satur de ele ” Mă iudelor, voi m-ați vândut pe bani?!” – Da. Și ți-am păstrat partea ta : )))) Filmul seamănă cu un stand-up comedy de înaltă calitate și de o complexitate deosebită și merită vizionare!
Pentru mine morala filmului a fost ”Fă bine dacă poți, indiferent cum te văd cei din jur”. Am plecat din sală cu zâmbetul pe buze și în inimă, cu dorința de a face bine, cu optimism în doze generoase, cu mintea senină și aerisită. MERITĂ vizionat filmul!
CRED CĂ ESTE FILMUL MEU PREFERAT din ultimii ani!
Am avut alături și femeie minunate
Alături de ele filmul a fost și mai savuros. Și mi-a prins bine să mai ies și cu altcineva la film, nu doar cu familia sau doar cu copii sau doar cu soț. Recomand oricui să încerce și astfel de variantă.
Nu, dar se pare că mă voi duce curând. Mulțumesc de recomandare !
Super. Sa imi ziceti cum a fost dupa!
Nu am văzut filmul dar sunt curioasa cum este .
V-ar face placere sa il vedeti. Sunt sigura!
La fel de încântată am fost şi eu sâmbătă seară când am ieşit din sală. Şi da, am avut zâmbetul ăla mult timp. Fain de tot filmul!
Si acum mai zambesc cand imi aduc aminte unele faze! :)))