A făcut valuri această carte când a apărut la noi și tocmai asta cred că m-a făcut să am rețineri în a o cumpăra. Probabil că a contribuit și unul dintre promotorii cărții la această reticență, cu care nu doar că nu rezonez, dar evit tot ce apare de la el (mai mult ca sigur, dar nu zicem la nimeni asta). Și uite că acum citești recenzie Cât timp înfloresc lămâii.
A ajutat faptul că trecut suficient de mult timp de când s-a lansat cartea și că a fost oarecum diluată reticența mea.
A contribuit și faptul că am prins un preț bun și a fost ca și rezolvată treaba.
Mai trebuia doar să o citesc.
Nu doar că am citit cartea, dar am savurat cartea. Cu sete încă.
Descriere oficială:
”Salama e o fată de 18 ani, studentă la farmacologie. Duce o viaţă liniştită şi plină de iubire alături de familia ei, în orăşelul Homs din Siria.
Când războiul civil izbucneşte, îi răpeşte lumea pe care o ştia: casa, familia iubitoare, studiile, siguranţa economică, ba chiar siguranţa că va mai trăi încă o zi. Singura ei rudă în viaţă e Layla, cumnata însărcinată, pe care Salama vrea s-o salveze. În timp ce caută un mod de a emigra cât mai lipsit de riscuri, îl cunoaşte pe Kenan, un tânăr protestatar cu ochi verzi enigmatici, iar asta schimbă totul…”
Poate prinzi și tu cartea la preț bun pe Bookzone.
Recenzie Cât timp înfloresc lămâii
Când am citit descrierea oficială mă gândeam că va fi ori poveste de dragoste cu nuanțe de thriller sau o poveste de război cu nuanțe romantice.
Nimic nu mă pregătea pentru ceea ce aveam să citesc.
Asta pentru că sunt și încăpățânată și nu citesc despre carte înainte de a o citi. Maxim descrierea. Care de multe ori nu se pupă cu ceea ce descopăr în carte.
Încă sunt suprinsă de faptul că mai găsesc cărți a căror poveste să mă surprindă în mod plăcut. Pentru că această carte intră cu brio în categoria ”WOW”.
Pentru mine cartea este încă o dovadă a puterii cuvântului în viața omului.
Cuvântul scris – modul în care autoarea a aranjat paragrafele, descrierile folosite, dialogurile, intonația expresiilor. SUPERB. M-a făcut să vreau să citesc mai mult, să aflu mai multe detalii, să văd ce li se întâmplă personajelor, să încerc să ghicesc finalul înainte de a-l citit (nu am reușit asta).
Cuvântul spus – modul în care dialogurile dintre personaje atinge subiecte grele și emoții puternice, din nou, SUPERB.
Am încercat să evit asocierea cu evenimentele reale care se întâmplă în Siria.
Nu cred că este acesta scopul principal al cărții, dar posibil să greșesc.
Suntem atât de bombardați de imagini globale ale conflictelor, încât este posibil să fi dezvoltat o formă de imunitate la conceptul abstract de „război”. Știu că este groaznic ceea ce se întâmplă, dar pentru mine este ceva la care noi nu a ajuns și nici nu vreau să ajungă. Autoarea cred eu că a încercat prin această poveste să reducă din detașarea oamenilor din exterior vis-a-vis de întâmplările din zona de război. Ea aduce războiul la nivel de micro-detalii în unele situații: mirosul de antiseptic amestecat cu praf, sunetul unui plânset specific, tremurul unei mâini care ține o pensă. Descrierile și reacțiile personajelor parcă aparțin unor oameni reali, nu unor personaje fictive create cu un anumit scop.
Consider că abordarea psihologică și construcția internă a personajelor sunt cele care dau adevărata forță acestei cărți, mult mai mult decât succesiunea pură a evenimentelor.
Un fir narativ despre război, oricât de bine structurat ar fi, riscă adesea să devină o cronică a suferinței sau un scenariu de acțiune. Ceea ce transformă „Cât timp înfloresc lămâii” dintr-o simplă poveste tristă într-un manifest emoțional este tocmai modul în care autoarea cartografiază mintea umană aflată sub o presiune extremă.
Nu ofer detalii despre poveste în sine sau despre personaje. Este mult prea frumoasă povestea ca să îi influențez eu perspectiva cu opinii subiective. Atât îți zic că, faptul că personajul principal este studentă la farmacologie plus detaliile medicale prezentate m-au ajutat să rezonez mai tare cu povestea decât mă așteptam.
BONUS
Tocmai ce a apărut o nouă carte scrisă de aceeași autoare – Marea m-ar picta în albastru. Și mai mult ca sigur va ajunge la un moment dat să îi țintă companie cărții ”Cât timp înfloresc lămâii„ în biblioteca mea.
