Poate fi dificil să găseşti o cale, să descopei cum te impui în faţa copilului. Fiindcă mulţi cred că nu este nici o diferenţă între impunerea disciplinei şi pedeapsă.
Totuşi, aceste două noţiuni sunt foarte diferite. Impunerea disciplinei în mod eficient constituie un proces continuu. Pedeapsa are caracter negativ, fiind consecinţa neplăcută a nerespectării unor condiţii.
Ruşinea, dizgraţierea şi necazul nu sunt elemente pozitive de impunere a disciplinei.. Aşteptările parintilor nu trebuie să depăşească posibilităţile fizice ale copilului şi capacitatea lui de a înţelege unele lucruri.
Structurat pe perioade de varsta, iata cam care este opinia cercetatorilor despre comportamentul copiilor:
9-12 luni
Copiii mici sunt activi şi curioşi, ceea ce înseamnă că se vor aventura în explorări inadecvate şi chiar periculoase. De exemplu, copilul de 11 luni poate să se apropie de scară şi să vă privească, dorind să observe reacţia parintelui.
1-2 ani
La vârsta de 1-2 ani, copiii nu înţeleg în deplină măsură diferenţa dintre bine şi rău. Ei încă nu sunt capabili să înţeleagă noţiunile de reguli şi avertizări. Pentru ca ei să înţeleagă cum trebuie să se comporte, vor fi necesari ani de îndrumare tandră.
2-3 ani
La această vârstă, copilul începe să-şi dezvolte cunoştinţele despre propria persoană. Copilul poate să înceapă să negocieze sau să aducă argumente pentru a obţine ceea ce doreşte.
Copiii încep să fie mult mai independenţi şi încetează a fi copii drăguţi, zâmbitori şi docili. Activităţile zilnice simple , îmbrăcatul, mâncatul, somnul de amiază – se transformă în adevărate lupte. Parenting modern.
Este important să stabiliţi un program previzibil şi rigid. Copilul se simte în siguranţă, dacă înţelege că există o rutină zilnică pe care o poate considera consecventă şi sigură.
3-5 ani
La această vârstă, copiii încep să însuşească noţiunile legate de etică. Se dezvoltă conştiinţa lor, capacitatea de a se simţi vinovat, empatia.
Deşi ştiu bine ce pot şi ce nu pot să facă, adeseori dorinţele lor sunt prea puternice pentru ca ei să-şi păstreze autocontrolul.
Acum, un astfel de comportament nu mai este la fel de inocent. Copilul poate să nu înţeleagă pe deplin de ce încalcă regulile, dar este conştient că o face. Este important să nu-i permiteţi copilului să preia controlul.
Este un lucru stiu de majoritatea parintilor, ca fiecare copil are comportament si personalitate diferita. De aceea nu toate regulile pot fi aplicate cu succes asupra copilului.
Cel mai important lucru este sa-i oferi multa dragoste, sa-l lauzi cand este cazul, si sa-l atentionezi cand a gresit.
Iarasi propozitia :” Nu vezi ca nu faci bine ?” spusa unui copil, nu-si are sensul.
Pentru ca acesta invata de la tine, de la alti copii si de la cunostinte. El nu stie cum stii tu ca se face un lucru si poate niciodata nu-l va face ca tine, doar ai grija ca rezultatul sa fie unul bun.
Este foarte greu de aplicat si de asteptat rezultate rapide in comportamentul copiilor, asa ca fiecare parinte ar trebui sa aiba asteptari realiste asupra dezvoltarii propiului copil. Asa, vor avea ambii de castigat!
Tu cum te impui în faţa copilului?
Frumos articol…si foarte util…
davidul meu si el acum la vasta lui incerca sa negocieze cu mine cand e vorba sa-i zic mami strange jukriile sau acum mancam sau alte chesti e fff incapatinat si mereu face ori ce numai sa nu faca cei zic,,,,
Un articol interesant scris din experienta ta cu copii care poate fi a noastra a tuturor.
un articol foarte interesant chear mia placut pentru ca uneori nu prea stiu sa-mi impun in fata celui mic pentru ca ba consider ca e mic ba incerca sa ma manipuleze,,,,
https://www.facebook.com/lamiita/posts/10204592119619066?pnref=story