Scenariu sau realitatea din viitor?

Un scenariu de film, ce nu aspiră să apară în cinema. Credeţi că ceea ce veţi citi mai jos intră în categoria SF/science fiction sau este realitatea din viitor pe care nu ne-o dorim?

25 august 2152- Prima zi

Am găsit un caiet vechi şi un obiect ce seamănă cu vechile pixuri, cele folosite de strămoşi. Aşa pot ţine un jurnal.

Când îmi imaginam viitorul nu mă gândeam că acesta va fi desprins dintr-un scenariu de film. Totul pare prea real ca să fie adevărat. Dar totuşi este cât se poate de real…… mi-aş dori să nu fie.

Mereu ne-a fost frică de necunoscut, mereu aveam impresia că fiinţele extraterestre ne vor invada şi extermina. Nave uriaşe ne vor acoperi cerul, monşti oribili ne vor tortura şi ne vor devora pe toţi, planeta se va transforma cu totul, devenind un loc de nerecunoscut. Un loc unde puţini vor fi cei care scapă, dar care apoi se luptă să supravieţuiască.

Ne-am creat proprii monştri

Fără să ne dăm seama, dependenţi fiind de tehnologie, ne-am creat proprii monştri.

BOŢII au trecut de bariera tehnologică, transformându-se în fiinţe ce devorează oameni şi distrug orice în faţa lor. Nu au un conducător,  nu răspund la comenzile nimănui. Scanează omul şi-l stochează în placa lor de date ce le alimentează „corpul”. Asta dacă pot să-i zic aşa, ei fiind nişte holgrame din care ies cabluri conectate la o placă de date care îi coordonează. Un fel de creier uman, doar că alt „design”.

Este un mare haos pe străzi. Ţipe, durere, oameni disperaţi, oare acesta să ne fie sfârşitul?!

  2performant.com

28 august 2152- A treia zi

Am reuşit cumva să mă ascund de aceşti boţi, am lăsat în urmă orice fel de aparate moderne. Se pare că localizează oamenii cu ajutorul lor. Ne-am întors în Evul Mediu. Trăim fără lumină, fără energie în case, cu mâncare din capsule. Nu ştiu cât mai supravieţuim.

Singura şansă de supravieţuire

Ei au o slăbiciune. Şi anume, timpul de care au nevoie pentru a scoate energia din om. Astfel că pot trece până la 24 de ore până când omul dispare de tot, nemaifiind recuperabil de pe placa lor de date.

Am descoperit acest lucru atunci când au intrat mai mulţi boţi în clădirea vecină. Disperaţi fiind, oamenii au încercat să se încălzească cu ajutorul unei generator de tip baterie. Au venit instant boţii peste ei. Doar că, energia din cameră era prea mare şi după ce i-au scanat şi încărcat în placa lor de date, au apărut ceva erori şi oamenii au revenit la normal. Nu pentru mult timp, căci au distrus sursa de energie externă şi devorat oamenii.

30 august 2152-  Nu mai ştiu a câta zi este

Mai am capsule cât pentru două, maxim trei zile. Copii sunt speriaţi, le este frig şi sunt flămânzi. Oare mai putem rezista?! Nu s-au mai auzit boţi prin oraş, dar şi oamenii aproape că au dispărut. Nu ne-am clintit din clădire deloc. Oameni se pare că au cedat, războiul fiind câştigat de boţi. Tehnologia ne-a învins.

Îmi păstrez energia şi speranţa că poate nu este totul pierdut. Copii îmi dau aceste stări. Pentru ei aş fi în stare să dărâm ziduri. Dar în faţa boţilor, ce aş putea face?!

31 august 2152

Lumina soarelui ne-a adus şi o mare surpriză. Boţii au venit să caute printre mormane. Se pare că au rămas fără energie, după ce au scanat şi consumat energia populaţiei.

Oare vor veni şi la noi?

Au intrat trei în clădire. Îi aud cum urcă scările. Ce să fac?

-Fugiţi în dulap, închideţi uşile, vă acoperiţi cu multe haine şi nu scoateţi un sunet. Orice ar fi, nu ieşiti de acolo!

Am încercat să fiu puternică, aşteptam în spatele uşii fără să am o soluţie. Când a intrat primul bot în cameră, am încremenit. Erau mult mai oribili decât înainte. Nu mai erau doar holograme, acum au prins formă. Şi-a activat scanerul şi a început să scaneze camera. Cred că nu m-a observat căci a trecut pe lângă mine. Nu am fost niciodată atât de aproape de un bot mutant. Când s-a apropiat de dulap am cedat. Copiii erau în pericol. Vrând să-i distrag atenţia, m-am apropiat, am sărit pe el, poate cumva îl pot răni …….. dar a dispărut.

Zarva creată, a atras ceilalţi boţi. Au venit în cameră, am pus mâna pe ei şi au dispărut.

Să fie totul atât de simplu?! Se poate schimba ceva cu o simplă atingere?

Acest scenariu a prins contur după ce am vizionat trailerul filmului ce apare la noi în cinematografe din data de 3 noiembrie 2017. Filmul „Dincolo de orizont”. M-a inspirat tare mult lupta personajului principal. Să fie aceasta o caracteristică specifică tuturor?

Vă invit să vizionaţi filmul şi să faceţi o paralelă între ceea ce aţi citit aici şi ce veţi vedea la cinema. Singura legătură dintre cele două scenarii fiind instinctul de supravieţuitor ce zace în fiecare. Instinct care se activează doar în cazurile extreme.

Mereu am crezut că viaţa bate filmul, dar uneori prea ne regăsim în siuaţii ca în filme.

Voi credeţi realitatea din viitor expusă aici?

 

About adndefemeie

Alexa Carmen. Acesta este numele meu. Numele omului din spatele rândurilor scrise pe acest blog Acest blog este unul personal! Am ajuns aici fiindcă mi-am dorit să am un loc virtual al meu, unde să îmi pot aşterne toate gândurile, într-un mod frumos, într-un mod decent, fără a exista presiune. Să ne citim cu bine! Despre mine ⇢

View all posts by adndefemeie →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.