A venit rândul acestei cărţi din colecţia scrisă de Jojo Moyes. Fata pe care ai lăsat-o în urmă.
Cartea este a patra citită de mine, şi mai am una de citit. Cumpărasem un set de cinci cărţi ale autoarei şi mă bucur că am ales această variantă. Altfel sigur mă opream după trei cărţi citite. Dar, hai mai întâi să vă zic despre carte.
Descrierea oficială
„Franţa, 1916: Artistul Edouard Lefèvre pleacă pe front, lăsând-o acasă pe tânăra sa soţie, Sophie. Când micul orăşel în care femeia s-a născut este ocupat de germani în plin război mondial, portretul lui Sophie pictat de Edouard îi atrage atenţia noului Kommandant. În timp ce periculoasa obsesie a ofiţerului devine din ce în ce mai puternică, Sophie va risca totul – familia, reputaţia, viaţa – în speranţa de a-şi revedea soţul.
Aproape un secol mai târziu, portretul lui Sophie îi este dăruit lui Liv Halston de tânărul ei soţ, cu puţin înainte de moartea lui fulgerătoare. O întâlnire întâmplătoare îi dezvăluie femeii adevărata valoare a picturii. Declanşând în acelaşi timp o luptă încrâncenată care va pune în pericol prima iubire pe care a simţit-o după tragedia suferită, precum şi speranţele viitoare la fericire.
Fata pe care ai lăsat-o în urmă este povestea captivantă a două femei despărţite de un secol, dar unite prin hotărârea lor de a lupta pentru ceea ce iubesc.„
Impresia mea despre Fata pe care ai lăsat-o în urmă
După ce am citit Seria înainte să te cunosc şi Ultima scrisoare de dragoste, pot spune că în cartea despre care scriu în acest articol am regăsit multe elemente din celelalte cărţi.
Acelaşi stil, aceeaşi combinare de fire narative şi de personaje auxiliare care ajută povestea să primească un contur. Ceea ce nu este un aspect negativ, doar că este ciudat.
A fost o carte greu de digerat. Subiectul a fost unul complex. Poate de aceea a fost nevoie de 461 de pagini. Cred că se putea şi cu un singur fir narativ, nu se complica atât de tare în detalii. Şi da, chiar mi-am dorit să aflu deznodământul primei părţi. Aceea este mai interesantă şi umbreşte parcă din parte a doua, care merge pe alt drum.
Este cumva un secol întreg rezumat la două poveşti legate de un singur tablou. Tablou ce poartă denumirea cărţii!
Coperta. Of, vai. O vei înţelege abia după ce parcurgi cartea.
Deşi se vrea a fi o poveste de dragoste, este mai mult o poveste despre luptă şi supravieţuire. Da, o poveste scrisă foarte bine, dar care nu s-a potrivit stilului meu de carte dorit spre lectură. Cred că avem destule poveşti tragice văzute în zilele noastre, astfel că îmi caut relaxare în paginile cărţilor.
Ceea ce am apreciat foarte tare la autoare, a fost documentarea făcută pentru scrierea acestui volum. Am înţeles acest lucru abia după ce am citit ultima pagină din carte, dedicată mulţumirilor.
Cartea de faţă este în mare măsură datoare excelentei lucrări ” Lunga tăcere: viaţa civililor din timpul ocupaţiei germane din nordul Franţei, 1914-1918, semnată de Helen McPhail […] Aş mai dori să-i mulţumesc lui Jeremy Scott [..] pentru sprijinul său generos şi competent în problema retrocedărilor[…].
A fost o lectură interesantă şi cred că a fost ceva inedit. Dar venind după alte trei cărţi citite ale autoarei, este altfel privită.
Citatul favorit din carte
Odată făcut pasul, nu mai e cale de întoarcere.
Pe cât de scurt, pe atât de profund. Şi este unul determinant în toată povestea.
Intr-adevar, partea a doua pare mai putin interesanta citindu-o pe prima,. Curiozitatea te indeamna sa citesti fiecare pgina in parte si sa descoperi ce au cele doua parti in comun si unde se vor impleti.
Mie mi-a placut tare mult, ca toate cartilelui Jojo citite pana acum, de altfel.
A fost o carte inedita. Una in care povestea a meritat citirea. Insa stilul este cam acelasi ca si „Ultima scrisoare de dragoste” 🙂
Ai scris un review atat de fain, incat ma determini si pe mine sa o citesc. 🙂
Multumesc mult pentru aprecierea stilului in care scriu acest gen de articol <3
Am citit vreo 2 carti a acestei autoare si imi doresc sa citesc si aceasta carte pentru ca m-a cucerit recenzia ta
Multumesc mult pentru apreciere 🙂
Nu am citit aceasta carte, dar pare tare interesanta. Am sa o trec pe wish list. 😀
Sper sa o citesti si sa-ti fie draga.
N-am citit-o, dar cred ca voi mai astepta putin, daca urmeaza acelasi stil. Imi place, dar s-ar putea sa fie prea mult.
Schimb si eu stilul cat de curand 🙂
Pare o poveste emotionanta, o s-o citesc si eu !
Super! Spor la lectura 🙂
Sa știi ca mie mi-ar placea sa o citesc. Rezumată de tine nu pare greoaie
Cred ca a contat si faptul ca am citit inainte ceva asemanator de la aceeasi autoaree. Poate de aceea mi s-a parut mai ciudata. Plus prima parte care aduce in fata vremuri sensibile.
nu am citit pana acum aceasta carte, dar as vrea
Sigur o vei indragi.
Pare interesanta, multumim pentru recomandare 🙂
Cu drag! <3
Nu am citit cartea, dar pare complexa si interesanta
Chiar este interesanta!
Nu am citit de Jojo Moyes nicio carte, dar sunt pe lista mea.
Si la mine au fost pe lista. Si cand am cumparat, am cumparat 5 🙂
Nu am citit nimic de la Jojo Moyes, dar îmi doresc! Pare superbă această carte. Și ce copertă minunată are!!
Sigur te vor cuceri cartile ei. Doar ca citite la ceva distanta intre ele 🙂
Nu am citit cartea aceasta! Si eu, dupa ce am vazut coperta si numele cărții, as fii crezut ca este o poveste de dragoste…dar nu! Interesant!:)
Este o altfel de poveste de dragoste. Adica doua povesti, sau mai multe…. depinde cum le vezi!
Sunt si eu curioasa de cartea aceasta. Chiar am sa o pun pe lista
Sper sa iti placa.
Nu îmi plac genul acesta de cărți.
Eu incerc sa citesc din toate.
Multumim pentru prezentare si recenzie 🙂
Cu drag 😉
Nu am citit cartea, am tot ocolit-o când aveam timp, iar acum nu mai am .
Cu siguranță va ajunge și pe mâinile mele
Sper sa iti placa 🙂
Mulțumim pentru recenzie!
Multumesc si eu pentru vizita <3
Nu am citit o inca, pare interesanta. Multumesc pt recenzie!
Chiar este interesanta. cu drag si cu folos!
Bună dimineața!
Nu am citit aceasta carte.
Mulțumim pentru recenzie!
Cu mare drag. Sper sa fie de folos!