Am promis că revin cu acest articol, legat de experienţa mea cu maşina prin ţară şi uite că a sosit articolul. Experienţa este una venită cu ocazia concediului din acest an şi a opţiunii noastre de a merge cu maşina până la mare.
Doar că nu a fost un drum direct, ci unul cu opriri şi mici peripeţii.
În articolul Destinaţii montane am detaliat opririle avute de-a lungul drumului. Acum să vă povestesc cum a fost drumul şi mai ales cum s-au comportat cei doi copii pe drum 😉
Pornire din Oradea
Eu, soţul şi cei doi copii. Una bucată maşină echipată şi cu plinul făcut, am pornit din Oradea, la ora 8 dimineaţa. Prima oprire importantă era Transfăgărăşan. Dar până acolo, am mai avut două opriri scurte de intins muşchi şi golit vezici 😉
De reţinut!
Oriunde aţi merge la drum mai lung cu copiii, încercaţi să evitaţi produsele lactate şi dulciurile cremoase. Noi am servit un mic dejun mai consistent şi am pus sandvişuri simple pentru drum. Plus biscuiţi, stixuri şi chiftele pentru cei mari 😛
Pe drum cu doi copii
Mi-a fost tare groază de drumul cu maşina până la mare. Ştiu ce copii am şi am căutat tare mult timp să găsesc modalităţi de a le ocupa mintea şi timpul cu activităţi interesante. Dar nimic nu s-a comparat cu ceea ce am trăit la faţa locului.
Nu le-am oferit nici un moment telefonul pentru a le ocupa timpul.
Aveam în plan un joc de X şi 0 din lemn, dar exact cu o zi înainte de plecare, atunci când am mers la poştă după el, m-au anunţat că nu este de găsit. Adică, a venit hârtia, dar coletul nu se ştie unde este. Trebuie să găsesc o cale de a ajunge la el, zilele acestea.
Dar, aşa am rămas fără idei şi am zis că fie ce-o fi.
Cea mai mare surpriză!
Am doi copii competitivi şi cea mai mare surpriză a fost pe drum atunci când au organizat un concurs…. de LINIŞTE!
PE BUNE!
Le-am oferit diverse premii, dar pot zice că a fost un drum mult mai liniştit decât m-aş fi aşteptat. Cine vorbea primul, pierdea. La un moment dat, erau deja experţi, şi nu mai pierdea nici unul. Concursul desfăşurându-se pe diferite porţiuni de drum. Aşa că, au câştigat amândoi.
Fetiţa a mai aţipit din când în când pe drum, astfel că ea de multe ori câştiga concursul de linişte 😉
Fără rău de mişcare! Am avut emoţii însă pe Transfăgărăşan. Unde curbele au fost destul de intense. Dar le-am propus să numărăm curbele şi să facem ca la curse atunci când luăm o curbă mai intensă. Am pierdut şirul curbelor până sus, dar nu au avut probleme legate de ameţeală sau senzaţie de greaţă.
Drumurile din România
Sunt un subiect delicat. Au fost porţiuni tare bune şi au fost unele ce au lăsat de dorit.
Mai ales Autostrada Soarelui. Unde sunt porţiuni care pot da bătăi de cap, mai ales la viteză mare.
Şi, cum ziceam la un moment dat pe pagina de FB a blogului, soţul tot aştepta să apară câte un sens giratoriu pe Autostradă. Seamănă un pic cu Centura Oradiei, dar nu răsare când vine vorba de calitatea drumului 😛 Mna, sunt Mândră de oraşul meu!
Ruta aleasă de parcurs cu maşina prin ţară
Ruta dus Oradea- Mamaia Nord
Oprire: Transfăgărăşan, Bâlea Lac, Lac şi Baraj Vidraru, înnoptat în Curtea de Argeş
Ruta întors Mamaia Nord- Oradea
Oprire: înnoptare în localitatea Văliug + alte opriri mici în benzinării
În total am parcurs 1998 de kilometri!
Şi am văzut multe locuri frumoase din ţară. Sigur vom alege din nou maşina pentru viitoare escapade. Dar nu pot zice că drumul cu trenul a fost ceva foarte neplăcut. Deşi, 19 ore pe tren din Oradea până la mare nu sunt tocmai suportabile 😛
Le-am trăit acele 19 ore când am ales anii trecuţi să ne facem Concediul în Eforie Nord. Am trăit şi am văzut, dar se poate mereu mai bine. Nu?!
Cu Masina niciodată nu reușim fără sa ni se facă rău
Imi pare rau. Sper ca ati gasit si o alta cale de a parcurge distante lungi 🙂
Pentru noi, drumul cu masina nu e niciodata usor :))) Se plictiseste repede si nici nu doarme, ca alti copii.
De aceste lucruri imi era si mie frica. Dar se pare ca nu a fost cazul sa ma panichez atat de tare <3
Eu recunosc ca prefer trenul, mi se pare mai spatios si aerisit, plus ca eu am rau de masina (la modul ca vars si dupa doar 30 de minute de mers cu masina). Nu as putea fizic sa fac fata la sute de km strabatuti cu masina
Imi pare rau ca nu reusesti cu masina. Dar nici cu trenul nu este asa de rau, pentru un adult 🙂
Nu am masina si nu am avut ocazia sa merg cu cineva la drum asa de lung cu masina. Mai mult de 300 km n-am mers, adica de la Piatra Neamt la Iasi sau Brasov. Insa am o chestie ciudata, cu masina mica, la drum relativ lung, mi se cam face rau, dar cu autocar, nu. Nu stiu de la ce.
A fost primul drum lung cu masina si a fost ok. Ne-am descurcat bine 🙂 Si eu aveam emotii legate de starea copiilor, dar au facut bine fata.
Mi-a facut placere sa citesc articolul acesta. Mai vrem 😀
Multumesc mult pentru apreciere <3
Bravo!
Copii cumintzi si rabdatori!
Sanatate!
Multumesc mult pentru apreciere 🙂
Foarte fain ca la voi tine faza concursului de liniste. Ai mei prefera sa piarda decat sa nu vorbeasca. :)))
Nu ceda pana nu incerci. Nici ai mei nu sunt genul tacuti, ci le place sa vorbeasca cate-n luna si stele. Dar, uite ca au facut si acest concurs interesant 🙂
Ce mult ați avut de mers!! Cu siguranță ați văzut pe drum și multe alte locuri frumoase.
Mie-mi place să mă plimb cu mașina prin țară, indiferent de cât de greu poate fi uneori să mergi pe drumurile din România
Am avut ceva de mers. Si cred ca vom repeta experienta si pe alte trasee <3
Buna idee cu concursul de liniste, nu este usor cu doi copii atata drum.
Si ce este mai interesant, este faptul ca ei au venit cu ideea <3
Hehe, ce fain jocul ăla al lor. Cred că ai fost tare fericită vâzând cum câştigă ei 😀 😀
Ce copii cuminţi ai tu!
Foarte fain jocul si ma bucur ca ei au fost cel care l-au apreciat mai mult. Bine, si eu in aceeasi masura cu ei, dar ei au fost cei care au venit cu initiativa <3
Wow…ati avut curaj sa va aventurati sa plecați cu micutii atata drum! M-ai distrat teribil cu concursul de liniste :)) momentan piciul meu e mult prea mic dar pe viitor o sa il pun cu siguranta in practica! :)) Ma bucur ca ati avut o vacanță frumoasa si relaxanta! Pupici dulci!
Am zis ca daca tot am mers cu trenul si mai multe ore, sa incercam si cu masina 🙂