Te comporți ca o gazdă sau ca un proprietar? Asta este întrebarea de la care a pornit titlul de mai sus. Gazdă sau proprietar de unitate unde vin oameni să închirieze una sau mai multe camere. În funcție de situație!
Așadar, vorbim de persoane care dețin o unitate turistică, listată online pentru rezervare sau declarată doar offline ca fiind generatoare de venit. Mai sunt și unități care nu apar pe site-urile mari sau mici dedicate rezervărilor de camere/complex/vilă etc.
Aceste persoane despre care scriu în acest articol, sunt cele care au ales să și locuiască în aceeași unitate pe care o închiriază. Sunt și persoane care dețin astfel de unități, dar vin doar să verifice din când în când dacă totul este ok sau au persoane desemnate să managerieze totul (hoteluri sau pesiuni mari).
Și, tocmai ce am dat peste persoane de acest gen în concediul din acest an. Concediu în Mamaia Nord, dar cu escală în Curtea de Argeș și Văliug- locuri unde ne-am și cazat.
Cu maşina prin ţară am fost în această escapadă și atunci ne-am ”permis” să deviem de la un traseu fix.
Exemplele ce îmi sunt drept inspirație
Am fost cazați în drum spre mare, de un domn din apropiere de Curtea de Argeș. Online, unitatea este cunoscută sub denumirea de Casa Leu. Am rezervat o cameră triplă, pentru o noapte, 80 de ron. Foarte frumos, foarte curat, de ținut minte și pentru alte ocazii. Și acum îmi este gândul la terasa/balconul imens ce-l aveam. Iar priveliștea… minunată!
La mare, am ales ca și cazare, Vila Marynero din Mamaia Nord. Este curată, aproape de plajă, am închiriat o cameră triplă, 7 nopți, 270 ron pe noapte. Am scris în articolul dedicat concediului ce și cum am pățit noi cu această unitate.
Gazdă sau proprietar?
Acum, în ambele unități turistice, propietarii locuiau în cadrul acesteia. La Casa Leu, familia locuia la etajul 1. La Vila Marynero, propietara locuia la parter.
Și tocmai ce am realizat că este greu cu oamenii, mai ales când este vorba de bani.
Omul din Curtea de Argeș a fost o gazdă primitoare. Nu eram singurii cazați în unitate și totuși, seara, ne-a invitat pe terasa din curte la un suc și o bere. A stat de vorbă cu noi, ne-a povestit despre cum a construit unitatea și ne-a lăsat o impresie foarte plăcută.
În schimb, la Vila Marynero, era o atmosferă foarte ciudată. Doamna căuta mereu să vadă ce facem pe afară, verifica mereu cum este bucătăria. Avea reguli ciudate legate de bucătărie și mirosul mâncării în unitate. Și mai mereu aveam impresia că se uită ca nu cumva să nu furăm ceva. Era ca un propietar frustrat, ce parcă nu te dorea în casa lui. Dar a făcut un compromis și parcă tot eu trebuia să-i fiu recunoscătoare.
Da, sunt sigură că toți proprietarii au avut parte și de chiriași ce au lăsat urme nedorite. Sau ce au plecat cu diverse. Dar asta nu înseamnă că toată lumea este la fel. Și nici nu justifică lipsa de politețe. Măcar la salut să răspunzi sau măcar să întrebi dacă totul este în ordine în unitate.
Eu altcumva sunt setată! Mai ales dacă nu cunosc omul, ofer respect și aștept respect!
Părerea mea
Se poate ca omul să aibă o zi proastă și să nu fie în stare să vorbească sau să zâmbeasă. Nici eu nu sunt mereu optimistă și gata să fiu zen.
Dar, dacă ai de-a face zilnic cu oameni și cu clienți, cumva trebuie să faci față și să faci o impresie bună.
Dacă aleg să îmi scot casa spre închiriere, atunci trebuie să merg până la capăt. Să fac o treabă bună, să ofer ce pot eu mai bun. Să mă simt și eu bine, să câștig bani și chiriașul să nu se simtă păcălit sau dezamăgit.
Are sens ceea ce zic eu?
Ai trecut prin acest gen de situație?
Cum ți s-a părut? Cum ai fi reacționat?
Pffff, ce urat! Nu stiu cum as reactiona, sincer, dar cu siguranta bine nu mi-ar pica. Si la 270 de lei pe noapte, macar sa te lase in pace!
A fost o situație tare ciudată. Oricum nu mai ajung acolo în grabă
Si eu am fost cazata la vile in general cand mergem la mare, dar nu am intalnit persoane atat de suspicioade si alertate. Intr-adevar nu as vrea sa dau peste gazde de genul asta.
Am avut parte, tot la mare, si de gazde care de-a lungul anilor s-au schimbat mult. Care in primul an erau lapte si miere, ca apoi sa devina ca si muraturile. 🙁
Pana acum, din fericire am intalnita doar gazde primitoare.
Ma bucur mult ca nu ai trecut prin situatii ciudate 🙂
Eu am trait mai multe feluri de experiente de-a lungul vietii. Parca atunci cand dai mai putin bani pe cazare mai inchizi ochii. Dar cand pretul cerut nu este tocmai mic, parca iti doresti sa ai si conditii
Am inceput sa ma uit mai atent dupa oameni si nu dupa conditii!
Nu-s eu cine stie ce plimbareata, dar am nimerit gazde destul de ok. Nu pot sa spun acelasi lucru si de perioada in care am fost studenta, stand la camin.
Oameni si oameni. Din pacate unii uita sa fie oameni pana la capat!
Eu am nimerit intotdeauna gazde primitoare si mergem in aceleasi locuri de multi ani sa ne cazam.
Ma bucur mult ca nu ati trecut prin situatii ciudate.
Cred ca adevarul este undeva la mijloc, nu este asa usor sa fii gazda, mai ales cand ai parte de chiriasi imposibil si iti pierzi increderea in oameni dupa cateva experiente neplacute. Evident ca din moment ce ti-ai hotarat sa inchiriezi casa iti asumi anumite riscuri iar ospitalitatea trebuie sa fie una din calitati.
Sa fii gazda inseamna sa te bucuri cand cineva iti trece pragul casei. Nu sa te uiti si sa cauti sa vezi ce poate acel om sa faca. Sau, poti refuza din start sa primesti omul in casa, daca ti se pare suspect.
Si eu cred ca trebuie sa incercam pe cat posibil sa fim amabili si zambitori in aceste situati…
Un zambet face cat multe cuvinte!
Daca ai un job ce presupune contactul permanent cu persoane, eu sunt de parere ca trebuie sa lasi orice stare negativa acasa. Frumos articol!
Multumesc pentru apreciere 🙂
De asta Romania pierde mult la turism, inca nu au invatat sa fie ospitalieri asa cum stiu sa fie italienii, grecii, croatii. Pacat…
Mare pacat. Omul cand simte ca-i rost de bani, uita tot! 🙁