Le pot citi, căci ochii pot parcurge rândurile, pot parcurge cuvintele, le văd, le rostesc. Însă aș vrea ca și creierul să fie conectat la ceea ce descopăr. Nu pot citi cărți de parenting și abia acum am realizat de ce… A fost ca și o revelație pentru mine. Moment de genul ”Ahaaaaaaaa”.
Am de câteva luni, trei cărți din gama cărților despre parenting. Îți las linkul fiecăreia, în caz că vrei să le cumperi. Poate cu tine vor relaționa mai bine.
Te întrebi de ce le-am cumpărat? Fiecare are un titlu mai mult decât atractiv pentru un părinte ce vrea să aibă o relație cât mai bună cu al său copil.
Eu chiar cred că nu există copii răi. Ci doar părinți care pun etichete prea repede, părinți ce nu au suficientă răbdare sau care nu știu să-și arate dragostea. Un subiect foarte ferbinte pentru mine și am zis că mi-ar prinde bine această carte, doar că nu a fost cum credeam eu.
Eu chiar îmi doresc să cresc ființe umane, capabile să gândească sănătos. Să le ofer sprijin și să găsesc soluții pentru a gestiona diferite situații. Credeam că voi găsi idei în această carte. Însă am găsit altceva.
Am fost în locul copilului care se întreba dacă părinții îl aud, dacă îl bagă cineva în seamă, dacă contez pentru cineva. Știu că sunt momente în care și copiii mei ar avea nevoie de mai multă atenție din partea noastră. Am zis că în această carte voi găsi câteva explicații.
Dar nu pot citi cărți de parenting! Cel puțin pe acestea.
Căci nu prea am fost adepta cititului de cărți de parenting. Merg extrem de mult pe instinctul meu de mamă și pe comunicarea continuuă cu copilul. Acestea ar trebui să fie suficiente, nu?!
Nope! Baiul, buba, hiba, este că nu suntem singuri pe această lume. În jurul nostru sunt neșpe feluri de părinți, cu diverse perspective asupra subiectului ”creșterea și educare copilului”. Clar prinde bine să vezi cum stă treaba și în alte situații, ca să poți percepe mai bine la câte este expus copilul tău… sau la câte ar putea fi.
Care-i ahaaaaa-ul meu ?
Sunt două:
1.
Aceste cărți sunt pentru părinții care vor să descopere soluții care să le aplice în relația lor cu copilul. Să îi ajute să înțeleagă mai bine ce și cum e cu parenting-ul. Însă pentru mine este altfel.
Aceste cărți mă ating unde mă doare cel mai tare. În copilăria mea. Am descoperit că sunt o mamă cu răni nevindecate. Și sunt răni ascunse bine, sunt răni care dor atunci când vreau să accept ceea ce citesc și să aplic în cazul copiilor mei.
Știu că este cum scrie în cărți. Teoria este cam aceeași, însă de ce punerea în practică este atât de grea?!
Eu vreau să le ofer copiilor mei ceva ce eu nu am experimentat. Veau să le ofer mai multă răbdare, înțelegere, dragoste, acceptare, apreciere, sprijin. Niciodată nu va fi suficient, dar măcar vreau să încerc să susțin cât pot eu de bine.
2.
Pe lângă faptul că doare să ți se confirme încă o dată că nu ai avut parte de ceea ce ar fi trebuit ca și copil, mai sunt și greu de digerat ca structură textele acestor cărți menționate mai sus.
Primele două cărți fac parte din colecția ”Educație cu blândețe” (8 titluri) coordonată de Ioana Chicet Macoveiciuc. Și, din punctul meu de vedere, aceste două cărți ce le am în posesie sunt prea flower power.
Foarte multă teorie sau mai bine zis, observații și presupuneri. Concluzii în urma observării mai multor grupuri de părinți cu copii.
A treia carte, este mai tăioasă. Are și reprezentări grafice pe ici-colo și este structurată într-un mod inedit. Dar prea greu pentru mine de procesat informația din carte.
Ce am găsit în aceste cărți?
Sugestii, soluții, pentru mine ca om. Toate mă pun în temă cu dezvoltarea personală. Toate lucrează mai întâi cu mine, ca cititor, ca părinte.
Încearcă fiecare în stilul său să demonstreze că trebuie să fiu mai întâi împăcată cu mine, să fiu cea mai bună versiune a mea… ca să pot educa copiii.
Și atunci de ce nu pot citi cărți de parenting?
Mi se par prea complexe pentru o simplă lectură. Cam asta ar fi ideea principală, răspunsul scurt la întrebare.
Trebuie să te afli într-o anumită stare ca să poți citi astfel de cărți… asta dacă vrei să rămâi cu ceva informații valoroase după citire.
Cum am fost atunci când am avut răbdarea necesară pentru acest Bestseller obligatoriu de citit.
Nu, eu nu am răbdare…sincer cred că totuși le voi îmcerca pe viitor
Sincera sa fiu nu prea pun accent pe genul asta de carti. Mai bine citesc chestii motivationale decat parenting
Recunosc nu am citit niciodata astfel de carti si since rnu stiu daca as face-o . Poate doar daca as invata ceva care sa ma ajute sa am o relatie mai buna cu copilul meu, in rest imi cresc copilul asa cum vreau eu
Si eu caut ceva care sa ma ajute sa am o relatie si mai buna cu ai mei copii. Mereu poate fi rost de mai bine, nu?!
Eu încă nu am avut nevoie de cărți de parenting.
Si asa e bine!
Cu siguranta as citi carti de parenting insa doar pentru a fi informata, nu pentru a le urma ca pe o biblie :))
Poate fi destul de dificil de parcurs acest gen de carti1
Eu nu am citit pana acum astfel de carti. Dar desi probabila s avea ceva de invatat din ele, cred ac mi-ar di destul de greu sa le pun in practica.
De invatat ar fi ce invata. Mai greu de aplicat.
Nu prea citesc acest gen de cart!
Nici pe cele de dezvoltare personala nu le prea citesc, dar uneori mai fac cate o exceptie.
Cred ca sunt cateva carti de dezvoltare personala bine mascate. Si acelea culmea ca si prind mult mai bine decat cele dedicate special acestui gen.
nu am citit multe pana acum, desi mi-as dori sa ma informez mai mult.
Timpul este foarte greu de stapanit!
Cunosc primele doua carti, pe cea de-a treia nu, dar nu le-am citit. Am doar doua carti de parenting acasa si citesc treptat din ele pe masura ce fetita mea creste. Cred ca echilibrul este cheia, trebuie sa iti lasi intuitia sa dicteze in relatia cu copilul, dar nu e niciodată gresit sa te ajuti de lectura de specialitate, desi sincera sa fiu eu as consulta un psiholog mai de graba, dacă nu as stii sa gestionez o situație. Deși dacă deschid si eu cutia cu răni si emoții reprimate…
Ohooo… de cate ori m-am gandit si eu la un psiholog… o forma de terapie ce sa ne permita sa ne deschidem mai mult catre aceste noi situatii in care ne regasim ca si parinti! Dar timpul si conjunctura mereu mă fac sa ma razgandesc!
Eu le citesc, dar la fel ca si tine, mi se pare destul de greu sa le pui in practica.
Bine macar ca nu sunt singura!
Foarte multe lucruri teoretice, nu neaparat practice. Fiecare copil este diferit si trebuie abordat intr-un anumit fel.
Si acest aspect este unul destul de neglijat. Caci fiecare parinte ar trebui sa stie ca ceea ce este intr-o carte trebuie interpretat si aplicat dupa caz. Niciodata nu va fi exact ca si cum a fost descris in carte!
Nu am citit niciodată astfel de cărți dar mi-aș dori.
Si eu mi-as dori. Pe de-o parte doar. Dar cred ca toate au momentul lor!
treaba cu cartile de parenting e cam la fel cu cele de dezvoltare personala… adica multe vorbe, putine fapte. sunt multe chestii pur teoretice, nu e nimic concret, si de cele mai multe ori, ce ti se aplica tie nu mi se aplica si mie. nu prea pot spune ca apreciez cartile de genul
Da, doar ca in multe carti de parenting ce mi*au trecu prin mana descopeream aspecte legate de dezvoltarea personala a parintelui!