Suntem la a treia ieșire la pescuit din acest an, după o pauză destul de mare – cam de când a venit fetița pe lume, aproximativ de 6 ani. Și fiindcă suntem la alt nivel și deja e altfel la pescuit cu copiii, am zis că e cazul să împărtășesc câteva peripeții și poze din ale noastre ieșiri.
Cu soțul pot prinde iepuri de câmp de când am zis că ne facem timp pentru pescuit. El era mare împătimit al acestui hobby. Participa la concursuri, participa și ca arbitru în unele concursuri naționale. Apoi a venit fetița pe lume și a lui soție, adică eu, i-a adus la cunoștință că va rămâne cu undița dacă mai merge și mă lasă cu doi copii acasă :)))
Încercasem să mai mergem la pescuit cu copiii când erau mai mici, dar nu ne-a ieșit prea bine pasența. Așa că a puse sculele în pod la bunici și ne-am axat pe alte treburi. PÂNĂ ACUM!
Pescuitul relaxează, dar cu copii e altfel
Nu doar că învață copilul să aibă răbdare, dar învățăm și noi să avem răbdare.
Crezi că e la fel ca înainte?
Pe naiba!
Încă nu am apucat să ne montăm undițele și să dăm cu bățu-n-baltă și să așteptăm liniștiți să agațe peștele. Mare minune că încă mai vrem să-i ducem cu noi la pescuit. :))))
Cred că ne-am setat câteva așteptări diferite și timpul alături de ei este altfel cât timp suntem la pescuit. Mai adăugăm în ecuație și o priveliște superbă și un concert minunat al naturii în jurul nostru și deja suntem câștigați.
La pescuit cu copiii. Peripeții și poze
Lângă satul bunicilor este o baltă privată ce ne-a fost loc de pescuit în ultimele trei ieșiri. Taxa este de 30 de lei, poți pescui cu trei undițe și duce până la 4 kg de pește, dacă-l prinzi. Depinde și de soi. Căci este crap, amur, roșioară, biban și chiar și regina bălții… și sigur mai sunt, dar nu le știu eu pe toate cele.
Prima ieșire a fost prin învăluire pentru copii.
Erau entuziasmați, le-a plăcut ideea, le-a plăcut și locul. Dar după 5 minute de stat cu undița în mână se plictisiseră. Pentru că nu prindeau pește, pentru că era liniște, pentru că nu erau obișnuiți să stea.
Și au început negocierile. Și rugămințile. Și vorbitul. Și fâțâitul. Și miorlăitul după un timp.
Și nu știu de unde și în ce fel, am găsit răbdare și calm pentru a face față situației. Suficientă cât să ne păstrăm ieșirea pe o notă pozitivă și să prindă și pește la un moment dat. Soțul a scăpat la mustață un amur măricel, era cu minciocul în apă când peștele s-a smucit și a ieșit din cârlig. Acela a fost momentul când s-au ambiționat copiii și au zis că vor și ei să prindă pește ca cel scăpat de tati :))) Au prins toți, chiar și soțul unul măricel.
A doua ieșire a fost mai cu dichis.
Fetița era plicitisită foc. Adăugând și căței ai vecinilor de baltă ce aveau chef de joacă, și e bună treaba. Am fost cu ea la plimbare prin zonă, am cules flori, am văzut nuferi, am văzut păpădii gigant și tot nu avea chef de nimic.
Însă noi tot ne-am păstrat optimismul și cheful de a merge la pescuit. A doua ieșire a fost mai cu dichis, mai sărăcă pe partea de pește, dar mai plină de promisiuni.
Eheee, a treia ieșire deja e pe expert!
:))))
Ne-am trezit cu noaptea în cap, am pus micul dejun la pachet și am pornit spre baltă. Aceeași baltă. Dacă în celelalte zile era plin de pescari, acum eram doar noi. Și eu venisem și cu planuri mari de relaxare. Am zis că voi reuși să citesc! Mare vis am avut!
M-am plimbat de la unul la altul pentru a-i ajuta cu peștii prinși. Pentru a-i scoate din cârlig, pentru a le pune viermi și pentru a transporta apă sau alte minuni. Pe soț l-am ajutat de două ori cu peștii măricei cu minciocul.
Băiatul a prins mulți pești. A stat la pescuit ca un profesionist. Știi de ce? Fiindcă i-am zis că pentru fiecare pește prins de el va primi 15 minute pe telefon :)))) Mno acum să vezi răbdare și entuziasm. Până s-a gândit că un bolovan mare de mal l-ar ajuta să le dea în cap peștilor și să iasă mai repede la suprafață. Noroc că nu erau pescari, că aveam ce ne auzi de la ei….. la ce pleosc a făcut când l-a aruncat.
Fetița a avut chef de toate. De călcat pe bețe și rupt ce i-a venit în cale. Așa și-a rupt undița ei. Noroc că avea soțul rezervă că altfel era jale. A avut chef de pescuit și nu prea. Că la un moment dat și-a încâlcit firul atât de tare că a trebuit tăiat tot.
Eu am avut chef de relaxare. Și am avut parte de ea, dar nu în forma așteptată. Am citit câteva pagini din cartea mea, dar cel mai tare m-a relaxat liniștea și calmul copiilor. Plus pozele faine ce le-am făcut.
De ce este dificil la pescuit cu copiii?
Pentru că este un moment de liniște. Și răbdare.
Pentru că este nevoie de calm, vorbit în șoaptă și concentrare.
Ceea ce se învață într-un fel sau altul. Poate de aceea sunt destul de puțini copii pasionați de această activitate. Însă cu motivația potrivită se poate orice, nu?
Ce am avut mereu cu noi
Soțul și-a pregătit sculele, eu am pregătit copiii.
Am avut și am mereu cu mine în drumeții Autan, Fenistil, Apă plată și gustări sărate. Un schimb de haine pentru ei, șervețele umede și uscate.
Copiii au fost echipați mereu cu cizmele de gumă, cu optimism și chef de treabă!
Dacă vrei să știi de scule, întreb pe soț și revin cu update :)))
Si eu mai merg cu sotul la pescuit,sa ne relaxam ca oricum nu prind nimic cand ma duc,el da are noroc!
Nu prea am sfaturi de dat pentru ca n-am fost niciodata la pescuit cu copii, de fapt n-am mai fost la pescuit de cand eram eu copil.
Copilaria cred ca este o ancora buna pentru adultul din noi : )
Si mie mi ar placea sa merg la pescuit, cred ca am fost o singura data dar eram mai multi si nu m am bagat.
Poate pe viitor vei prinde o ocazie mai bună : )
Optimismul tau in ideea de a citi ceva, mi s a părut super amuzant! Sigur vei citi mai mult data viitoare!
Geniala ideea cu timpul pe telefon!!
Carmen Elena
Privind in urma cred ca fost un weekend in care am fost anormal de optimista : ) )
O idee foarte buna cu ieșirile la pescuit,și noi aveam obicei sa sa mergem,nu era weekend sa nu mergem la pescuit dar de când cu probleme de sănătate nu pot.
Cred ca sunt momente pentru fiecare activitate si clipe din viata ce ne insotesc cand e mai rau randul !
Ce frumos! Așa atenta am citit și parcă retrăiam și eu o zi la pescuit. Ce concentrați stau copilașii, ce peisaj, ce familie frumoasă și împlinită! Vă admir foarte mult! Mulți pupici va trimit. ❤️❤️❤️❤️
Iti multumesc mult pentru cuvintele frumoase. Incercam sa gasim timp pentru cat mai multe activitati facute impreuna, caci asa reusim sa ne incarcam cu energie pozitiva si sa crestem copii cat mai conectati la natura si la ceea ce ne inconjoara.